Avem bani de Bentleyuri si Jimmy Choo, dar nu am avut 2 euro sa salvam un copil: http://www.paun-cosmina.eu/
Ne umplem cosurile in Cora, bem, fumam, ne cumparam toate prostiile, dar nu am putut renunta MACAR la 10 lei pentru viata unei fetite.
Asta se numeste IGNORANTA! Mi-e rusine ca sunt roman, preferam sa fiu tigan. Congolez, sa ma alerge leii si sa mor de foame, dar barem sa nu va mai vad!
Romania merita absolut tot ce i se intampla si inca pe atat!
Sincere condoleante familiei. Nu am cunoscut-o personal, am schimbat doar urari de Sarbatori, pentru ca nu am fost in stare sa vorbesc mai mult de atat.
Dumnezeu sa o ierte? Pentru ce? Nu, ea sa il ierte pe Dumnezeu!
LATER EDIT: Nu retrag niciun cuvant din tot ce am spus astazi. Si nu as vrea sa dam uitarii subiectul inainte sa spun tot ce am de spus, pentru ca, din pacate, primim si astfel de lectii de viata.
Cauzele de pe Facebook nu salveaza vieti, banii salveaza vieti! Un copil de 7 ani din Anglia a strans 160.000 de euro pentru Haiti. "Noi" [si cand spun "noi", ma refer la "noi, romanii", altfel nu m-as amesteca in multimea plevei, pentru ca mi-e scarba de natia asta si astazi mi s-a mai aratat o data de ce] nu am fost in stare sa strangem 100 de mii de la 5 milioane de oameni sau cati stiau despre caz, oricum destul de mediatizat, numai eu am informat cateva sute de persoane, l-a pomenit si Badea in emisiune, stiu prieteni care l-au dat mai departe, era sigur loc de facut ceva.
Uite, la ea s-a putut, si ma bucur.
Problema e ca romanul o arde sarac si are mentalitatea aia de roman obosit si spalat pe creier, a fost invatat ca el nu poate sa faca nimic si sa isi cunoasca limitele si locul, de unde a devenit un ignorant [dar se complace in starea asta]: "lasa sa dea ala cu masini si case multe, eu ma rog la dumnezeu pentru ea". E, uite, ca atunci cand esti un roman ipocrit si te rogi la dumnezeu sa faca lucruri in locul tau, nu se intampla nimic bun.
Radem de tiganii manelisti. Daca era tiganca fetita, probabil venea Guta ala de care radeti voi ca nu are scoala si ii dadea si vreo 2 palate, nu numai bani de operatie. Sa nu se inteleaga ca le fac vreun lobby cioroilor, dar mereu am respectat faptul ca sunt, poate, cea mai unita natie.
Acum ma incearca sentimentul prost ca nu am facut mai mult, desi mult mai mult nu puteam face. Acum imi dau seama ca ultima data cand am vazut-o pe messenger, acum vreo saptamana, puteam spune ceva, dar am preferat sa tac pentru ca m-am simtit prost, la fel ca atunci cand m-a adaugat in lista, pentru ca nu am vrut sa o fac sa se simta altfel. Ce poti spune unui nefericit, intr-un final? Orice i-ai spune, nu l-ai ajuta cu nimic. Si stiu asta atat de bine ce spun incat va trebui sa ma credeti pe cuvant. Da, poate puteam face un pic mai mult, mereu e loc de mai bine, dar nu mi-as fi imaginat niciodata ca acest caz va ajunge la "urechi surde"!
In fine, nu are sens sa vorbim mai mult, tragedia nu are nevoie de multe cuvinte, dar am spus ce am avut de spus ca sa pot ajunge la concluzie. Probabil este spusa in vant, pentru ca aici nu intra retardatii care ar trebui sa o auda, deci ar fi ok sa o luati ca pe un "reminder": Daca vreti sa faceti ceva, SCULATI-VA DE PE SCAUN!
joi, 28 ianuarie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu